8-9-ponta-mfax

100 de zile de guvernare Ponta: o vizită la o companie, două întâlniri cu oamenii de afaceri, 19 participări la emisiuni televizate şi 500 de oameni numiţi în ministere şi agenţii

 

Un număr de 19 participări la emisiuni televizate, opt deplasări în străinătate (Belgia, Afganistan, Austria, Polonia, Belgia, Republica Moldova, Marea Britanie), cinci întrevederi cu oficialii statelor străine veniţi în România (ambasadorii statelor UE, o delegaţie din China, prinţul Charles de Wales, preşedintele Croaţiei şi Philip Gordon, asistentul secretarului de stat american Hillary Clinton), două întâlniri cu oamenii de afaceri, două deschideri de tronsoane de autostradă, o vizită la o întreprindere şi 500 de numiri în funcţii – acesta este bilanţul activităţii premierului Victor Ponta în cele 100 de zile de când se află la conducerea Guvernului.

La 100 de zile de la preluarea mandatului, măsurile economice promise de premierul Victor Ponta au rămas mai mult la stadiul de intenţie, în timp ce conflictul politic pare să fi blocat întreaga activitate din administraţie.

De pe 7 mai, ziua în care Guvernul Ponta şi-a intrat în atribuţii şi până în prezent, toate semnalele arată că starea economiei s-a deteriorat, chiar dacă PIB-ul a crescut cu 0,8% în primul semestru al anului.

Măsurile principale pe care şi le-a asumat iniţial guvernul Ponta, şi anume majo­ra­rea salariilor bugetarilor şi restituirea contri­bu­ţiilor de sănătate pensionarilor au fost înde­pli­nite.

Însă avertismentele Băncii Naţionale privind ieşirea capitalului străin de pe piaţă, insolvenţa Hidroelectrica, faptul că săptă­mâna trecută cursul a ajuns la un maxim istoric de 4,65 lei/euro, că 2012 va fi primul an în care România va pierde bani europeni prin procesul de dezangajare şi că instituţiile financiare internaţionale (BERD şi FMI) au ajustat prognoza de creştere eco­nomică a României sub 1% anul acesta nu fac decât să întărească ideea că preocuparea Guvernului pentru economia ţării este pe plan secundar. Principalul aspect pozitiv al guvernării Ponta de până acum a fost acela că s-a văzut o oarecare voinţă pro business, prin iniţiative de tipul plăţii TVA la încasarea facturii, măsură pentru care trebuie aşteptat acordul FMI, este de părere Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

„Ca lucru negativ se poate remarca faptul că, la fel ca şi celelalte guverne, nu au trecut la capitolul fonduri europene dincolo de enunţuri. Mă aşteptam, la fel cum s-a făcut în Polonia, ca primul-ministru să stea din prima zi alături de ministrul afacerilor europene şi să ia la rând telefoanele prefecţilor şi primarilor din judeţe, să vadă care sunt primele 10 proiecte europene pe care le au, care le sunt dificultăţile şi de ce s-au oprit plăţile”, explică Pogonaru. El adaugă că şi-ar fi dorit ca măcar să se programeze distribuţia banilor proveniţi din privatizări, să se decidă ca jumătate din aceştia să fie folosiţi pentru finanţarea sistemelor de irigaţii sau pentru alte investiţii menite să ajute economia să crească.

În cele 100 de zile de conducere, guvernul Ponta ar fi trebuit să ia o serie de măsuri economice măcar în paralel cu lupta politică, pentru că impresia generală este că, nici la nivel declarativ şi nici la nivel de fapte nu s-a creat un elan economic în paralel cu lupta politică. Impresia generală e că, per ansamblu, nici la nivel declarativ şi nici la nivel de fapte nu a creat un elan care să-i facă pe oamenii de afaceri să creadă că s-ar fi schimbat ceva. „În continuare, fondurile europene, care ar trebui să fie o prioritate naţională, sunt o catastrofă, iar guvernul ar fi putut, în 100 de zile, să vină măcar cu un plan de regândire a strategiei şi a proceselor de absorbţie. Au fost atâţia ani în opoziţie, au avut timp să se gândească la iniţiative, viziuni mai îndrăzneţe, să facă planuri peste planuri, dar se pare că timpul a trecut şi nu s-a făcut nimic”, spune Matei Păun, CEO al firmei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii BAC Investment.

În ultimele patru luni, într-o perioadă grea pentru economie, aşteptările de la noul guvern erau foarte mari, însă scandalurile politice au făcut să pară că România nu este de fapt guvernată. Consultanţii fiscali spun că, deşi au fost lansate nişte discuţii cu privire la unele măsuri de politică fiscală, cei de la putere ar fi trebuit să se comporte în aceste 100 de zile ca guvernanţi pentru o perioadă mai lungă de timp.

„Dacă ne gândim prin prisma stabilităţii legislaţiei fiscale, ei ar fi trebuit să înceapă deja pregătirile pentru modificările care vor fi la anul în domeniu, însă observăm că s-a cam pierdut timpul. În plus, din punctul de vedere al deficitului şi al măsurilor de combatere a evaziunii fiscale nu prea am văzut măsuri concrete. Au fost unele acţiuni de salutat venite din partea procurorilor, în cazul unor dosare de evaziune fiscală mare, dar ţinând cont de modul de proceduri penale, tind să cred că aceste rezultate nu au fost la iniţiativa actualei guvernări”, a spus Gabriel Biriş, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi fiscali, partener fondator al casei de avocatură Biriş Goran. În opinia sa, senzaţia generală este că guvernul Ponta s-a ocupat de cu totul altceva în afară de guvernare, iar calitatea guvernării se vede şi în evoluţia cursului, în reacţiile pieţelor financiare şi în discuţiile cu reprezentanţii FMI.

„Cel mai îngrijorător este fapul că şi în viitor clasa politică se va torpila, inclusiv în discuţiile cu partenerii de negociere din instituţiile financiare externe, unde am observat că se ironizau unii pe alţii”, conchide Pogonaru.

► Fonduri europene: Doar 425 mil. euro în patru luni, ţinta de 3 mld. euro pentru 2012 nu va fi atinsă

Guvernul Ponta a reuşit în perioada aprilie – august să aducă în economie fonduri europene de 425 milioane de euro, la jumătate sub ţinta lunară minim necesară astfel încât să fie atins pragul de 3 miliarde de euro asumat pentru acest an. De altfel, pe baza asumării că în economie va intra această sumă a fost construit şi întreg bugetul şi au fost făcute toate previziunile privind evoluţia economiei.

La preluarea mandatului, Victor Ponta s-a decis să îl păstreze în funcţia de ministru al afacerilor europene pe Leonard Orban, care a ocupat acelaşi fotoliu şi în cadrul guvernelor Boc şi Ungureanu. Singura schimbare făcută în instituţiile responsabile de aducerea în economie a banilor europeni a fost destituirea lui Cătălin Vătafu, şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). La mai puţin de patru luni de la preluarea mandatului, fondurile europene au ajuns să fie în prezent blocate după ce Comisia Europeană a trimis la Bucureşti o misiune de audit în vederea descoperirii de nereguli în interiorul sistemului de atragere a banilor europeni. În prealabil, oficialii Bruxelles-ului au penalizat financiar România cu câteva zeci de milioane de euro după descoperirea altor nereguli.

Deşi România riscă în prezent suspendarea sau chiar retragerea unei părţi din banii europeni puşi la dispoziţie, Victor Ponta s-a mulţumit numai să declare în public în mai multe rânduri că situaţia din prezent a fondurilor europene se datorează fostelor guvernări.

Începând cu luna august, în lipsa facturilor decontate de Uniunea Europeană, Guvernul va fi nevoit să susţină cu bani de la buget proiectele de fonduri europene aflate în derulare astfel încât investiţiile să nu fie ţinute pe loc. Gabriel Razi

► Agricultură: Nicio măsură cu impact imediat pentru combaterea efectelor secetei

Daniel Constantin (33 de ani), cel mai tânăr ministru al agriculturii din ultimii 20 de ani, a preluat fotoliul de şef de la Agricultură în urmă cu aproape patru luni, atunci când seceta nu muşcase încă adânc din recoltele fermierilor, dar nu a reuşit să ia nicio măsură pentru salvarea producţiilor din acest an. În cele 100 de zile de când este responsabil de mersul agriculturii, un sector care acoperă 6,5% din PIB şi care anul trecut a adus 19 mld. euro, Constantin s-a mulţumit să-i acuze pe foştii miniştri. În acelaşi timp, măsurile prezentate de el au fost criticate dur de reprezentanţii fermierilor. Deşi avea pe biroul de lucru încă de la preluarea mandatului toate datele că seceta va zgudui puternic agricultura anul acesta, Constantin a prezentat abia la începutul lunii august un pachet de măsuri dând în acelaşi timp dovadă de inconsecvenţă. El a revenit asupra unor compensaţii după o sesiune de negocieri cu producătorii agricoli.

Singurele măsuri concrete luate până în prezent în „lupta” cu seceta au fost un pachet de despăgubiri pentru micii fermieri (de numai 20 euro/hectar), reducerea tarifului pentru energia electrică folosită în irigaţii şi promisiunea că din 2014 vor fi alocate 2 miliarde de euro pentru investiţiile pe această linie.

Producătorii agricoli au contestat măsurile luate de Constantin, argumentând că singurele „pârghii” funcţionale pe termen scurt ar fi cele compensatorii în condiţiile în care reţeaua de irigaţii funcţională acoperă numai câteva procente din întreaga suprafaţă arabilă.

Pe lângă lupta cu seceta, la preluarea mandatului Daniel Constantin a promis că va accelera procesul de comasare a terenurilor agricole şi că va pune pe picioare o reţea de depozite de fructe şi legume pentru micii fermieri. Şeful de la Agricultură nu a mai declarat însă nimic în public despre cele două iniţiative.

Mai mult, Constantin s-a mulţumit să atace evaziunea fiscală din domeniul agricol numai printr-o serie de controale în pieţe şi la depozitele de legume şi fructe. Gabriel Razi

► Sănătate: De la 1 iulie, reţeta electronică

La începutul lunii iulie a fost lansat în dezbatere publică un proiect de lege care prevedere reorganizarea sistemului de sănătate; potrivit proiectului, vor apărea societăţile mutuale, ce vor administra banii strânşi din contribuţiile obligatorii, vor exista trei pachete de servicii de la stat (în funcţie de statutul pacientului) plus altele facultative, în timp ce companiile de asigurări ar putea să primească bani de la stat pentru unele servicii oferite asiguraţilor; discuţiile autorităţilor cu privire la această lege erau începute înainte de instalarea guvernului Ponta.

A fost introdusă de la 1 iulie prescripţia electronică, care este folosită în paralel cu cea clasică; din 2013 se va folosi numai prescripţia electronică; proiectul era mai vechi şi face parte din informatizarea sistemului de sănătate. A fost lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern pentru cardul naţional de sănătate ce urmează să fie distribuit din semestrul doi al anului, în timp ce utilizarea sa se va face din 2013. Cardul de sănătate reprezintă „buletinul” pacientului în relaţia cu medicii şi spitalele şi care va face dovada de asigurat.

A mai fost aprobată o hotărâre de guvern pentru ocuparea a 2.766 de posturi vacante din sistemul sanitar şi a fost lansată în dezbatere publică o hotărâre de guvern pentru introducerea coplăţii care apoi a fost amânată.Ioana David

► Turism şi dezvoltare regională: 250.000 de euro pentru Lady Gaga

Eduard Hellvig, 38 de ani, noul ministru al dezvoltării regionale şi turismului (MDRT), cu un buget de 3,4 miliarde de lei (770 mil. euro) şi care are în mâini „soarta” locuinţelor sociale pentru tineri, a drumurilor judeţene şi locale, dar şi promovarea şi dezvoltarea turistică a României, nu a demarat până acum un proiect concret de dezvoltare a turismului, ci a aprobat doar mai multe campanii de promovare a brandului de ţară la diferite evenimente, inclusiv la concertul cântăreţei Lady Gaga, cel al formaţiei Red Hot Chilli Peppers şi la B’estfest. Această acţiune, care vine cu o factură de 250.000 de euro din bani europeni, a fost criticată de proprietarii unor agenţii de turism.

Potrivit datelor de pe site-ul ministerului, Hellvig a semnat în iulie un contract de finanţare pentru reabilitarea infrastructurii rutiere pe relaţia Nord – Sud – Est a Polului de Creştere Craiova în vederea fluidizării traficului în Zona Metropolitană Craiova, finanţat prin Programul Operaţional Regional.

Proiectul are o valoare de 84 mil. lei (18 mil. euro). În iulie, ministerul, sub conducerea lui Hellvig, a finalizat negocierile cu Comisia Europeană pentru finanţarea, în cadrul actualului exerciţiu bugetar, prin Programul Operaţional Regional, a activităţilor de creştere a eficienţei energetice a blocurilor de locuit, iar memorandumul în acest sens a fost aprobat în şedinţa de guvern din 11 iulie.

Luna aceasta, printr-un ordin al lui Hellvig a fost înfiinţată la nivelul MDRT Comisia de Monitorizare a Achiziţiilor Publice, care va asigura transparenţa procedurilor de achiziţie publică la nivelul ministerului şi va creşte transparenţa.

Ministrul a mai făcut o vizită de verificare a stadiului de execuţie în care se află proiectul de reabilitare a obiectivului Sala Sporturilor, al cărui beneficiar este Primăria Zalău.

El a mai prezentat un raport de audit la minister prin care evidenţia cum a cheluit fostul ministru Elena Udrea banii ministerului. Mirabela Tiron

► Legislaţie fiscală: O ordonanţă de modificare a Codului fiscal

Liviu Voinea, secretarul de stat din Ministerul Finanţelor responsabil de politica bugetară, a promovat o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului fiscal prin care este simplificată deducerea cheltuielilor cu benzina pentru firme şi este majorat plafonul de neplată a TVA pentru micile întreprinderi până la 220.000 de lei.

El mai susţine că a fost simplificată impozitarea câştigurilor de la bursă, astfel încât nu mai trebuie depuse cinci declaraţii pe an, ci numai una la sfârşitul anului.

Tot la acest capitol, el spunea că există un proiect de lege care prevede trecerea la raportarea IFRS (standardele internaţionale de contabilitate – n. red.) a companiilor cotate pe bursă. Adelina Mihai

► Energie: Insolvenţa Hidroelectrica şi audit în ministere

Una dintre cele mai răsunătoare decizii luate în cele 100 de zile de guvernare Ponta a fost declararea insolvenţei Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român. Pe 15 iunie compania şi-a depus cererea la Tribunalul Bucureşti, iar pe 20 iunie cel mai mare producător de energie din România intra în insolvenţă, această ştire declanşând o reală undă de şoc mai ales pentru bancherii care finanţaseră de-a lungul anilor compania.

Odată cu intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, şase din cele zece contracte directe ale companiei au fost denunţate. Euro P.E.C., EFT AG, EFT România (Energy Financing Team), Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi la final Energy Holding au fost rând pe rând decuplate după ce numai în perioada 2006-31 mai 2012 au provocat o pierdere de circa 3 miliarde de lei. În total, în zece ani de contracte directe compania de stat a pierdut peste 1,3 miliarde de euro, după cum arată calculele oficiale ale Ministerului Economiei, prin faptul că şi-a vândut energia la preţuri mult mai mici faţă de cele din piaţă.

Respectând reţeta patentată de orice guvern care s-a perindat pe la conducerea României în ultimii 20 de ani, şi guvernul Ponta şi-a început cariera prin schimbarea directorilor sau membrilor consiliilor de administraţie din cele mai puternice companii de stat. Astfel, chiar dacă de un an de zile se vorbeşte de management privat şi competent, numirile politice nu au fost uitate. Viceprimarul municipiului Medgidia îşi găsise un loc în consiliul de administraţie al Oil Terminal, dar a renunţat între timp la el, iar un director adjunct al direcţiei de supraveghere din Autoritatea Naţională a Vămilor a fost adus în consiliul de administraţie al Hidroelectrica. Perlele energetice Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz sau Transelectrica şi-au găsit rapid directori generali noi.

Din punct de vedere legislativ printre cele mai importante documente promulgate care se referă la domeniul energetic au fost Legea energiei şi a gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial pe data de 16 iulie 2012, dar şi ordonanţa prin care se modifică sistemul de sprijin pentru energia verde în favoarea producătorilor de energie solară care vor beneficia de 6 certificate verzi cel puţin până pe 1 ianuarie 2014. Totodată au fost anunţate calendarele pentru liberalizarea preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale atât pentru populaţie, cât şi pentru consumatorii industriali. Astfel, în ceea ce priveşte populaţia eliminarea preţurilor reglementate ar trebui să se finalizeze până în 2017, în timp ce pentru consumatorii industriali procesul se va derula mai rapid, până în 2014. Pe partea de gaze naturale, în cazul populaţiei procesul ar urma să fie finalizat până în 2018, iar pentru consumatorii industriali calendarul este mai scurt, adică până în 2014.

La finalul lunii iulie a fost selectat investitorul pentru licitaţia organizată de statul român în vederea construirii unui bloc nou, de circa 500 MW, în valoare de un miliard de dolari în locul a două unităţi dezafectate de la Complexul Energetic Rovinari. Este vorba despre chinezii de la China Huadian Engineering. Practic, în timpul mandatului lui Ponta doar s-au finalizat discuţiile în contextul în care ele demaraseră încă din 2009.

De la jumătatea acestui an a început să funcţioneze Complexul Energetic Oltenia, un business de circa un miliard de euro, care asigură peste 30% din producţia de energie din România şi care a luat naştere din fuziunea celor mai mari termocentrale locale, respectiv CEN Turceni, CEN Rovinari, CEN Craiova şi cu SNLO. Procesul nu a fost iniţiat de actualul guvern, care doar a finalizat un proces început anul trecut de fosta guvernare.

Pentru prima dată în ultimii ani au fost auditate companiile de stat şi modul în care acestea îşi cheltuiesc banii, analiza fiind făcută însă numai pentru perioada 2009-2011. Butonii de aur, acele de cravată, ceasurile scumpe sau vinurile de colecţie, toate se aflau pe lista de achiziţii a companiilor de stat. Roxana Petrescu

► Autostrăzi: Au tăiat panglica la două tronsoane, dar n-au mai început altele

Premierul Victor Ponta şi ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi au tăiat împreună la jumătatea lunii iulie panglicile la autostrăzile Bucureşti – Ploieşti şi Cernavodă – Constanţa, finalizate parţial şi acestea, dar în primele 100 de zile de mandat nu au atribuit niciun contract nou de construcţie a unei autostrăzi.

Toţi jucătorii din industria transporturilor, dar şi românii de rând, susţin că pentru infrastructura României în acest moment este prioritară realizarea unei autostrăzi care să traverseze Carpaţii spre Transilvania şi, mai departe, spre vestul Europei.

Cu toate acestea, în primele luni de mandat, guvernul a venit cu un plan pentru realizarea unei autostrăzi între Târgu-Mureş şi Iaşi la un cost de 8,9 miliarde de euro (mai scump decât toate autostrăzile construite până în prezent în România), fără a veni cu vreo soluţie pentru Piteşti-Sibiu sau Comarnic-Braşov.

Totodată, un proiect de hotărâre de guvern recent prevede realizarea cu 10,3 mil. euro a exproprierilor necesare finalizării autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, ceea ce înseamnă că pentru fiecare din cei 6,5 kilometri ce vor fi construiţi între şoseaua Petricani şi centura Capitalei, 1,6 mil. euro va reprezenta doar costul exproprierilor.

Spre deosebire de autostrăzile dinspre Constanţa şi Piteşti, Bucureşti-Ploieşti nu va avea capătul în şoseaua de centură, pe unde în mod logic ar trebui încurajat traficul la marginea oraşului. Acest lucru este dificil de realizat în prezent, ţinând cont că doar 20 din cei 72 de kilometri care formează centura Capitalei sunt în prezent la standard de autostradă, dar dezvoltarea acestui proiect nu a reprezentat deocamdată o prioritate nici pentru noul guvern. Cristi Moga

► Privatizări: Noi întârzieri la privatizări şi listări

Instalarea guvernului Ponta a întârziat programul de privatizări şi listări agreat de fostele guverne cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). USL a criticat privatizările anterioare derulate de guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, respectiv vânzarea pe bursă a 15% din Transelectrica şi privatizarea Cuprumin, care nu s-a mai realizat. Întârzierile au fost determinate şi de schimbarea şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI).

Avocatul Remus Vulpescu i-a luat locul lui Florin Vlădan, cel care fusese numit la conducerea oficiului de PD-L în noiembrie 2011. Noul guvern nu a finalizat până acum nicio tranzacţie, deşi ar fi trebuit, conform programului, să vândă 15% din Transgaz până la finalul lunii iulie. Noul termen pentru vânzarea pe bursă a 15% din Transgaz este luna septembrie.

Privatizarea Oltchim a fost şi ea amânată. OPSPI a căutat o soluţie pentru problema datoriilor combinatului faţă de AVAS. În final, Ministerul Economiei a anunţat că datoriile Oltchim la stat vor fi convertite în acţiuni, iar apoi statul îşi va vinde la licitaţie toate acţiunile. Termenul de primire a ofertelor este 14 septembrie.

Listările Romgaz şi Hidroelectrica au fost amânate, cel mai probabil pentru anul viitor. În cazul Hidroelectrica, listarea nu va fi posibilă până la ieşirea din insolvenţă.

Vânzarea pe bursă a pachetului de 20% din Tarom a fost şi ea amânată, iar guvernul ia în calcul vânzarea întregii companii dacă nu va exista interes pentru o participaţie minoritară. La CFR Marfă, Ministerul Transporturilor şi-a asumat privatizarea până în luna decembrie a acestui an, chiar şi „în cel mai pesimist scenariu”. Andrei Chirileasa

► IT: Schemă de ajutor de stat pentru giganţii IT

Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro destinată firmelor mari care vor crea câte cel puţin 200 de noi locuri de muncă într-o perioadă de trei ani, pe care le vor menţine cel puţin cinci ani. Proiectul este destinat, în special, firmelor mari care fie conduc la obţinerea de produse, servicii sau tehnologii inovative, fie includ o componentă IT&C de minimum 20% din valoarea planului de investiţii. Una dintre companiile care ar putea beneficia de acest ajutor de stat este IBM, care, potrivit unor informaţii neoficiale din cadrul ministerelor, are în vedere crearea unui centru de servicii cu peste 3.000 de angajaţi. În discuţiile pe marginea acestei scheme, oficialii de la Finanţe au promis că se vor gândi şi la o schemă de ajutoare de stat pentru firmele mici româneşti, din toamnă. Firmele care pot primi ajutoare de stat de 100 de milioane de euro pot activa în sectoare precum industria prelucrătoare (cu excepţia firmelor care lucrează în domeniul fabricării băuturilor şi a produselor din tutun), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de editare produse software, telecomunicaţii sau IT şi cercetare-dezvoltare. Adelina Mihai

► Proiectul de recrutare de CEO: Primul „CEO la stat”, încă în aşteptare

După ce proiectul de recrutare de CEO din privat pentru patru companii de stat – Hidroelectrica, Romarm, Electrica Furnizare şi Oltchim – al precedentelor guvernări a eşuat, guvernul Ponta l-a „reînviat”, însă primele rezultate încă nu se arată încurajatoare. După ce a anunţat că va redemara procesul de recutare de CEO şi membri în consiliile de administraţie pentru 46-48 de companii de stat, Ministerul Economiei a scos documentaţia pentru headhunteri de pe site pentru a o îmbunătăţi şi până în prezent nu a înlocuit-o. O mişcare a făcut însă Ministerul Transporturilor, care a mandatat un consorţiu format din headhunterul George Butunoiu, consultanţii de la PwC şi avocaţii de la David&Baiaş să recruteze CEO şi membri în consiliile de administraţie pentru 10 companii de stat aflate în subordinea ministerului, printre care Tarom, Metrorex sau CFR. Şi aici au existat însă confuzii, având în vedere că de pe site-ul proiectului au dispărut la un moment dat poziţiile vacante de „CEO” din „motive tehnice”. FMI a cerut încă de anul trecut introducerea managementului privat la marile companii de stat, pentru a le eficientiza, însă procesul a fost întrerupt din cauza presiunilor politice. Adelina Mihai

16 ordonanţe de urgenţă, 3 ordonanţe simple, 17 proiecte de lege, 399 de hotărâri de guvern şi 315 decizii ale primului-ministru – aşa arată situaţia deciziilor luate de cabinetul Ponta după 100 de zile de guvernare, potrivit informaţiilor de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Din cele 315 decizii semnate de Victor Ponta în primele 100 de zile de guvernare aproximativ 300 au avut rolul de a oficializa numiri în poziţii de secretari de stat, subsecretari de stat, membri în consilii de administraţie, purtători de cuvânt, inspectori guvernamentali sau şefi pentru diverse agenţii.

Alte aproape 200 de numiri au fost făcute prin intermediul hotărârilor de guvern. Practic, jumătate din hotărârile de guvern adoptate de la venirea la putere au avut ca scop numirile. Cu ajutorul HG-urilor Ponta a numit prefecţi, subprefecţi sau a rechemat consuli din străinătate. Circa 50 de hotărâri de guvern au fost adoptate pentru aprobarea bugetelor companiilor de stat care se află în subordinea mai multor ministere, printre care cel al Economiei sau Transporturilor.

Cabinetul Ponta a adoptat în primele 100 de zile ale guvernării 16 ordonanţe de urgenţă, din care 7 au fost în domeniul economic. Prima ordonanţă de urgenţă adoptată în acest sens a avut rolul de a stimula absorbţia fondurilor europene pentru agricultură, venind în acelaşi timp şi cu un set de măsuri pentru respectarea înţelegerilor cu creditorii internaţionali. La sfârşitul lunii iulie au fost adoptate alte trei ordonanţe de urgenţă prin care au fost modificate legile ce reglementează serviciile de plată şi pentru emiterea de monedă electronică, dar şi pentru gestionarea pieţei de capital. Tot printr-o ordonanţă de urgenţă Guvernul a deblocat 2.800 de posturi vacante în sistemul sanitar. Restul de nouă ordonanţe de urgenţă adoptate de actualul executiv au avut impact în domeniul administrativ. Una dintre cele mai disputate ordonanţe de urgenţă a fost cea prin care Institutul Cultural Român a fost mutat din subordinea preşedintelui în cea a Senatului. Printr-o altă ordonanţă de urgenţă executivul a decis trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului. O altă decizie a fost cea prin care a fost retrasă abilitatea Curţii Constituţionale de a aviza hotărârile Parlamentului.

17 proiecte de lege, din care trei pe energie, trei pentru bănci-asigurări, unul în telecom, unul pentru autostrăzi şi restul cultură, educaţie şi parteneriate externe

Din cele 158 de proiecte de lege înregistrate la Camera Deputaţilor din 7 mai 2012 şi până în prezent, 17 proiecte sunt înaintate de Guvern, restul fiind asumate de către parlamentari. Acestea se află în diverse stadii ale procesului legislativ – la Comisii, aşteaptă votul plenului sau au fost trimise la Senat.

Din cele 17, cele mai importante sunt în sectorul energetic: proiectul de lege a energiei electrice şi gazelor naturale, proiectul de lege pentru funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea în Domeniul Energiei Electrice şi proiectul de lege pentru performanţa energetică a clădirilor.

Un alt proiect de lege important este cel pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă (OUG) a guvernului care se referă la eliberarea benzilor de frecvenţă, acesta fiind practic actul necesar licitaţiei de 700 de milioane de euro pentru reînnoirea licenţelor telecom care va avea loc în această toamnă. Trei proiecte de lege tratează sectorul financiar-bancar: un proiect pentru aprobarea unei OUG privind instituţiile de credit, unul pentru aprobarea unei OUG despre asigurarea navelor şi un proiect de lege pentru modificarea legii falimentului companiilor de asigurări.

În rest au mai fost promovate proiecte de lege pentru aprobarea unor OUG de expropriere a unor terenuri pentru autostrăzi, de modificare a regimului juridic al subtanţelor psihotrope, a unor probleme în educaţie şi din domeniul cultural. Alte trei proiecte de lege privesc parteneriatele externe ale României, iar un alt proiect de lege semnat de guvernul Ponta şi trimis în Parlament în cele 100 de zile se referă la securitatea traficului aerian. Gabriel Razi

Ziarul Financiar

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s