media

Raport al Universitatii Oxford: Fenomenul coruptiei este extins in mass-media romaneasca

Desi Romania este o tara relativ mare din punct de vedere al populatiei, intre tarile din regiune, piata presei scrise este subdezvoltata, in media elecronice tranzitia catre televiziunea digitala terestra intarzie, iar in domeniul institutional si legislativ media se confrunta in continuare cu neajunsuri. Acestea sunt cateva dintre observatiile referitoare la Romania intr-un raport dat publicitatii in cadrul programului „Media si democratie in Europa Centrala si de Est” al Universitatii din Oxford.

Documentul arata, intre altele, despre piata media din Romania:

  • Piata presei scrise este subdezvoltata. Unii analisti afirma ca este „suprapopulata”, fapt care, avand in vedere resursele economice insuficiente, vulnerabilizeaza institutiile de presa si faciliteaza presiunea politica asupra acestora.
  • La televiziunea publica, presiunea politica este exercitata direct de Parlament
  • Trecerea la televiziunea digitala terestra intarzie comparativ cu majoritatea tarilor europene, poate si sub presiunea oligarhilor care incearca sa mentina starea de fapt
  • Legislatia ce afecteaza presa are neajunsuri – de la cea legata de liberul acces la informatii de interes public la Codul Penal
  • Exista o „simbioza” intre mass-media si partidele politice, „ca si cand ar fi o permanenta campanie electorala”, iar solidaritatea in interiorul breslei este slaba.
  • Desi investitorii straini au incercat sa introduca pe aceasta piata standardele europene jurnalistice si de afaceri, acest lucru a avut un impact minor, iar reputatia Pro TV, post controlat de CME si care detine pozitia de lider pe piata TV, este o exceptie. Regula generala: nu exista o delimitare intre stiri si opinii si lipsesc in mare masura corectitudinea si echilibrul informatiei. Exista numeroase institutii de invatamant in domeniul jurnalisticii, dar calitatea lor lasa de dorit.
  • Analistii citati in raport afirma ca nu exista o delimitare clara intre interesele politice si comerciale, iar practica publicitatii mascate este des intalnita. Jurnalismul de investigatie este ca si absent la TV si radio, iar posturile de televiziune tind sa relateze despre articolele de investigatie aparute in presa scrisa, dar doar daca interesele patronilor le cer acest lucru.
  • Exista in jur de zece coduri deontologice, dar niciunul nu este acceptat de toti jurnalistii, iar autoreglementarea este insuficienta
  • Piata este foarte concentrata, ceea ce a dus la aparitia unor oligopoluri. „‘Mogulii sau oligarhii’ precum Voiculescu, Patriciu si Vantu sunt asociati indeaproape cu partidele politice”
  • Fenomenul coruptiei este extins in mass-media
  • Analistii citati explica insuficienta libertate media in principal prin mostenirea comunista, inclusiv in cultura instutionala, profesionala, politica si sociala a tarii.

Documentul despre Romania face parte dintr-o serie de rapoarte referitoare la tarile din Europa Centrala si de Est, fiind analizate si pietele din Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia. Intr-un sumar al seriei de rapoarte, autorii subliniaza o serie de asemanari si deosebiri ale pietelor media din regiune.

Diferente relevante intre pietele analizate:

  • Romania si Polonia sunt tari mari, pe cand toate celelalte sunt relativ mici in comparatie cu acestea
  • Fiecare tara a avut propria cale in tranzitia de la comunism la democratie si piata libera, iar viteza si amploarea reformelor constitutionale si economice diferentiaza unele tari de altele
  • Daca economii precum Polonia sau Slovenia au reusit sa creasca in anii de criza financiara, economia altora a scazut abrupt
  • Toate acestea au un impact si asupra pietei media: unele ziare din Polonia sunt mult mai prospere decat cele din alte tari din regiune, audientele televiziunii publice din Polonia sunt mai mari, iar asocierea intereselor de afaceri cu cele politice este mai putin pronuntata in Polonia si Slovenia decat in celelalte tari

Principalele asemanari intre pietele analizate:

  • Politizarea institutiilor statului
  • Pietele media sunt relativ slabe comparativ cu tarile din Europa Occidentala
  • Lipsa de transparenta in privinta proprietatii media
  • Instabilitatea legislativa si procedurala in ceea ce priveste media
  • Imitarea modelelor occidentale
  • Se face simtita o dezorientare a profesiei jurnalistice, iar identitatea profesionala are de suferit de pe urma schimbarilor politice, economice si sociale din perioada post-comunista

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s